nasturi

De la expresia nu foarte onoranta : ,, eu nu lucrez pe nasturi" pana la impatimitii colectionari de nasturi e cale lunga. Vorbim de nasturi si butoni, accesorii pe cat de banale, pe-atat de utile in a tine hainele pe noi si care in anumite perioade de glorie reprezentau adevarate semne ale nobilimii si rafinamentului. Ian McNeil sustine ca nasturele a fost inventat, de fapt, mai mult ca ornament decat ca inchizatoare, iar primul nasture gasit vreodata a fost gasit la Mohenjo-daro in Valea Indului.
Era confectionat dintr-o scoica rotunjita si dateaza de peste 5000 ani.

Cu toate ca nasturii  sunt folositi  de sute de ani, nu se stie cu precizie cine a inventat nasturii.  Cam prin sec. XVI, Francis I a facut furori cu un costum care avea nici mai mult nici mai putin de 13.600 de nasturi de aur. Barbatii acelor vremuri straluceau la propriu si la figurat. Peste alti aproximativ 300 de ani, s-a permis si femeilor purtarea de nasturi.  Industrializarea si progresul  masinariilor, au facut posibila diversificarea si dezvoltarea unei afaceri de milioane, a carei clienti principali au devenit femeile. Si astfel cei 300 de ani de inechitate, s-au incheiat frumos ca un nasture!

* Cu siguranță gugalind pe mai departe după nasturi si originea lor veți afla chestii interesante, ca de exemplu de ce femeile au nasturii poziționați diferit decât bărbații, sau din ce motive s-a iscat o adevărata revolta împotriva nasturilor.  
Ñu stiu daca v-am starnit putin interesul insa,  cu siguranță data viitoare veți privi puțin mai altfel banalul nasture!

chilipareli

Update:  anul acesta, târgul de la Negreni va fi in perioada 10-12 oct.

In cate-o sambata, iau cu asalt  piata de vechituri si antichitati din marginea orasului. Cu mari emotii si speranta descoperirii unor comori ascunse ochilor obisnuiti, caut gaina cu oua de aur... in cel mai rau caz chivotul legamantului prin oceanul de kitchuri. Toate targurile sunt la fel, detin imaginea fantastica a lucrurilor devenite plictisitoare si nefolositoare pentru unii, dorite de altii. Misterul si contrabanda e pretutindeni. De obicei ma aleg cu cateva linguri vechi, polonice, insigne si decoratii militare sau alte insemne ale intrecerii socialiste de mult apuse. Acum nu se mai intrec oamenii... poate doar in ridicol si tot ce-l insoteste. Oamenii isi vand decoratiile militare -motivand ca nu tin de foame. Ma plimb ca si multimea printre vechituri cu multa demnitate, ma opresc din loc in loc in functie de interese la chilipirurile larg ofertate, admir spectacolul vietii in care ,,scufundatori'' in mormanele de haine se bucura de tot ce gasesc la mare adancime, impinsi de nevoi si reducerile de sezon. Contrafacutul e la el acasa! Imi place sa privesc oamenii care cauta. Cauta semnificatii in labiruntul de semne. Sunt atat de diferiti dar au o pasiune comuna: vanatoarea de chilipiruri. Uneori le ascult dialogurile, modul subtil in care incearca sa induca interesul sau dezinteresul fata de un obiect anume. Intr-un final, achizitioneaza acel ceva si fata le radiaza. Victorie! Victima a cazut in plasa. In plasa mare de rafie.  Intre doua cumparaturi mai ai parte de expresii ultime ale subtilitatii filosofiei populare. Spre exemplu, intr-o sambata de pomina, un batranel maruntel mijind ochii imi spuse : “asculta aici la mine ca eu sunt trecut prin viata.. cumpara tot ce-ti doresti, e psihoterapie curata! Mai bine sa-ti fie rau decat sa-ti para rau... si continua lungindu-si gatul spre mine de parca mi-ar fi spus un mare secret: -io am facut razboiul, mi-am batut painea cu ciocanu’ si m-am batut cu dinozauri; prima mea iubita a fost mancata de un pterodactil si cainele de un T-rex ( debita minciuni evident..) Draguto, ai grija ce faci pentru ca viata e scurta ca si camasuta unui nou nascut si plina de rahat! Hipnotizata, am cumparat un picior de pahar fara cupa aferenta!   

   De cativa ani incoace, merg si la Negreni, cunoscut si sub numele de Fechetău, faimosul targ in care de prin anul 1406 gasesti cam orice, incepand cu 30.000 de gura casca/ zi ,  insigne de pionier, nasturi ruginiti, sticle goale, papuci de casa folositi si comozi , telefoane mobile si alte gadgeturi, antichitati cool, obiecte din ceramica de la Cucuteni pana spre prezentul kitchos si gozuri fara numar. Sa nu ma rup de traditia mocangistului frenetic, din cele multe am achizitionat una medalie veche comunista ce serbeaza 30 de ani de la eliberarea Romaniei de sub dominatie fascista, 2 flacoane goale de parfum, un cutitas de corespondenta,  un peste de sticla - made in Medias , vreo 3 bijuterii ieftine si cam atat. Poze nu am ca mi-a furat cineva aparatul foto. Cred ca intr-o sedinta de hipnoza " Tesek - Poftiti !" De obicei inchei apoteotic plimbarica prin targuri cu burta plina de bunatati afumate si satisfactia ca n-am ratat finalul. O plasa cu chilipiruri de care sunt foarte mandra. Silly me!